Amelioratorii de sol: Ce trebuie să știm despre folosirea acestora (1)

În articolul de astăzi vor aborda subiectul utilizării amelioratorilor de sol (precum calciu, potasiu, fier, zinc) și vom discuta inclusiv despre miturile care înconjoară acest subiect.

Înainte de toate, trebuie să precizăm că tipul nutrienților și cantitățile utilizate depind de foarte mulți factori și nu există o rețetă standard universal valabilă. Ca regula generala, acești amelioratori se aplica după etapa aplicării îngrășământului și au drept scop principal o corecție a pH-ului solului.

Astăzi vom aborda subiectul calciului.

Utilizarea calciului se face în principal pe solurile alcaline și are scopul de a îmbunătăți semnificativ proprietățile fizice, chimice și biologice ale solului.

Reglarea pH-ului prin adaugarea de calciu este primul pas pe care trebuie să-l facem atunci când planificăm cultivarea unei anumite plante. Calciul și magneziul neutralizează ionii de aluminiu, hidrogen și mangan prezenți în structura solului, ceea ce face ca rădăcinile plantelor să fie mai puțin sensibile la deteriorare.

Haideți să vedem care sunt și principalele mituri.

Mitul nr 1: Nu am nevoie de modificări în compoziția solului

Acesta este probabil cel mai comun mit în practica experților și consilierilor agrotehnici.

Realitățile agriculturii de astăzi obligă fermierii să distribuie rațional mijloacele de producție, în primul rând îngrășămintele.

Dar, datorită analizei probelor de sol colectate, cunoaștem adevărata compoziție a solului în nutrienți și astfel putem doza corect adaosurile: Oxidul de Calciu (CaO) va fi mai potrivit pentru solurile medii și grele, datorită reactivității sale ridicate. Pe soluri ușoare și nisipoase, se recomandă utilizarea carbonatului de calciu (CaCO3).

Mitul nr 2: Cu cât adaug mai mult calciu, cu atât e mai bine pentru sol

Contrar poziției anterioare, prin care se refuză orice suplimentare, se află aceea care promovează un comportament de genul “mai mult este mai bine”. Dar acest lucru nu este neapărat benefic.

Aceasta este o greșeala elementara făcută de fermierii care doresc să gestioneze rapid acidifierea solului. Haideți să vedem de ce. Reactivitatea prea ridicată a calciului aplicat în exces nu doar că nu alcalinizeaza eficient, ci poate duce chiar la degradarea solului și la reducerea fosforului disponibil.

Nivelul de pH al solului trebuie ajustat treptat, alegând doza de calciu în funcție de compoziția solului și de necesarul plantelor.

Mitul nr 3 Utilizarea calciului trebuie făcută imediat înainte de semănat

Pare că ar avea sens să aplicăm calciul chiar înainte de semănat. Cu toate acestea, trebuie amintit că timpul și metoda de aplicare depind de tipul de calciu pe care îl alegem, anumite tipuri putând fi chiar toxice pentru anumite soiuri.

Spre exemplu, comparativ cu oxidul de calciu, carbonatul de calciu este mai eficient pe termen lung, crescând semnificativ indicatorul de pH folosind o doză relativ mai mică. Din cauza riscului de asanare, insa, trebuie notat ca se recomanda evitarea utilizarii adaosurilor de calciu extrem de reactive în primăvară.